Proiector LED de exterior, solar sau la curent: am impartit lumenii la wati la 51 de modele

Cuprins 14 sectiuni
- Sase proiectoare la 230 V si patru lampi solare, cu rolul fiecaruia
- Wattul de pe cutie nu spune cat lumineaza
- Cati lumeni iti trebuie, pe fiecare zona din curte
- Ce iese cand imparti lumenii la wati, la lampile solare
- Bateria decide, nu panoul
- Solar sau la 230 V, pe scenarii
- Iarna, cand ai nevoie de lumina cel mai mult
- IP-ul: unde catalogul e serios si unde nu
- Senzorul de miscare si cel crepuscular nu-s acelasi lucru
- Lumina calda nu exista pe partea solara
- Cat te costa curentul, pe an
- Unde il montezi si incotro il intorci
- Greseli care se platesc
- Verdict
Am luat din catalogul eMAG 25 de proiectoare alimentate la 230 V si 26 de lampi solare de exterior si am facut o singura operatie cu ele: am impartit lumenii declarati la watii declarati.
La proiectoarele care se leaga la curent, rezultatul sta intre 68 si 115 lumeni pe watt, cu o mediana de 90. Un interval ingust, plauzibil, in care se poate compara.
La lampile solare, aceeasi impartire da 5, apoi 96, apoi 150, apoi 600, apoi 3000.
Trei mii de lumeni pe watt nu exista. Cel mai bun LED alb de serie, de la Nichia sau Samsung, ajunge pe la 220. Cifrele de pe partea solara nu sunt masuratori, sunt numere puse acolo ca sa arate bine in listare.
Pe scurt, daca ai unde trage un cablu: proiectorul LED Market slim de 30 W, cu 3450 de lumeni la 4000 K, acopera o curte intreaga, are IP66 si scoate cei mai multi lumeni pe watt din tot lotul. Daca nu ai curent acolo, articolul are si patru variante solare, cu ce se poate si ce nu se poate astepta de la ele.
Sase proiectoare la 230 V si patru lampi solare, cu rolul fiecaruia

Plusuri
- 115 lumeni pe watt, cel mai eficient din lot
- 3450 lm, suficienti pentru o curte intreaga
- 4000 K, lumina neutra si nu rece
- IP66 si unghi de 120 de grade, amandoua declarate
Minusuri
- Nu are senzor de miscare, il comanzi de la intrerupator
- Aceeasi familie vine si la 3000 K si 6000 K, e usor sa gresesti varianta

Plusuri
- Dimensionat corect pentru intrare, treapta si alee
- Sub 20 de lei pe an la patru ore de ardere pe noapte
- IP66, aceeasi constructie ca modelele mai mari
- Se monteaza si sub streasina, are doar 20 de centimetri
Minusuri
- Fara senzor, ramane pe intrerupator
- Prea putin daca vrei sa luminezi toata curtea cu un singur corp

Plusuri
- Cel mai ieftin lumen din catalog
- IP66 declarat, ca la modelele mai scumpe
- Corp compact, se monteaza usor pe fatada
- 1700 lm acopera o curte mica
Minusuri
- Doar 85 lm/W, sub cele mai eficiente modele
- 4500 K e prea rece pentru zone in care stai

Plusuri
- 3000 K, aproape unic in categorie
- 115 lm/W, la fel ca variantele neutre
- 2300 lm, dimensionat pentru o terasa sau o curte mica
- IP66 declarat
Minusuri
- Lumina calda scade contrastul pe alei si la poarta
- Nu are senzor

Plusuri
- Senzor de miscare si crepuscular, amandoua
- Se plateste singur din orele in care sta stins
- 900 lm, corect pentru o poarta sau o intrare
- IP65 declarat
Minusuri
- 90 lm/W, sub cele mai eficiente modele fara senzor
- 6400 K, lumina rece, fara varianta calda

Plusuri
- Cel mai mare flux din clasa lui de putere
- 115 lm/W, la fel ca variantele mici din serie
- 4000 K si IP66, amandoua declarate
- Aluminiu, se raceste bine la putere mare
Minusuri
- Prea mult pentru o curte obisnuita
- 95 de lei pe an de curent daca arde toata seara

Plusuri
- 8500 lm, cel mai mult din tot catalogul verificat
- Cip Samsung, unul dintre putinele nume declarate
- Corp de aluminiu de 2,4 kg, se raceste bine
- 4000 K, lumina neutra chiar si la putere mare
Minusuri
- IP-ul apare doar in descriere, nu in specificatii
- Mult prea mult pentru o curte de casa

Plusuri
- 4,72 din 5, cea mai buna nota din categoria solara
- Se roteste independent pe doua axe
- IP65 si Li-Ion, amandoua declarate
- Senzor de miscare si senzor de lumina
Minusuri
- Nu declara capacitatea acumulatorului
- 6500 K, singura optiune pe solar, e lumina rece

Plusuri
- 255 de recenzii, cele mai multe din categoria solara
- Sapte puncte de lumina acopera un traseu, nu un punct
- IP65 si Li-Ion declarate
- Trei moduri, inclusiv unul economic peste noapte
Minusuri
- Continutul pachetului din fisa contrazice titlul
- 600 de lumeni declarati fara sa spuna daca sunt pe lampa sau pe set

Plusuri
- Declara 2400 mAh, ceea ce permite un calcul real
- Trei capete orientabile, acoperire de 270 de grade
- IP65, Li-Ion si 6500 K declarate
- Cea mai ieftina varianta solara cu senzor din lot
Minusuri
- 1200 lm la 8 W ar insemna 150 lm/W, peste ce e plauzibil
- Lumina de varf tine treizeci de secunde, nu toata noaptea
Wattul de pe cutie nu spune cat lumineaza

In categoria de 50 W, catalogul are sapte modele. Cel mai slab declara 3400 de lumeni, cel mai bun 5750. Aceeasi putere trasa din priza, aceeasi factura la sfarsitul anului, cu 69 la suta mai multa lumina la unul dintre ele.
Diferenta vine din cip si din felul in care e alimentat. Un cip de calitate scoate mai multi lumeni din acelasi curent, iar un driver bine facut nu il supraincalzeste.
Pe partea de pret lucrurile nu se aliniaza deloc cu performanta. Cel mai ieftin lumen din catalog costa in jur de 16 lei la mie, cel mai scump 75. Interesant e ca amandoua sunt de la aceeasi marca: un KOLORENO de 20 W la 27 de lei si un KOLORENO de 50 W la 254 de lei care declara acelasi flux ca fratele lui de 73 de lei, cu singura diferenta ca unul e la 4500 K si celalalt la 6000 K.
Regula practica: nu compara proiectoare dupa wati, compara-le dupa lumeni si imparte la wati ca sa vezi cine isi merita curentul. Aceeasi logica se aplica si la becurile LED din casa, unde diferentele de eficienta merg in aceeasi directie.
Cati lumeni iti trebuie, pe fiecare zona din curte
Cel mai frecvent lucru pe care il vad oamenii gresit e ca iau prea mult. Standardul european pentru zone pietonale, EN 13201, cere intre 2 si 15 lucsi in functie de trafic, iar un lux inseamna un lumen cazut pe un metru patrat.
Ca sa treci de la lucsi la lumeni de cumparat, inmultesti suprafata cu iluminarea dorita si imparti la aproximativ 0,5, factorul care acopera lumina care cade in afara zonei si pierderile din unghiul de montare.
| Zona | Suprafata | Iluminare tinta | Lumeni necesari | Ce inseamna in catalog |
|---|---|---|---|---|
| Usa de intrare si treapta | 6 m² | 15 lx | ~200 lm | 10 W, cu marja mare |
| Alee pietonala de 10 m | 12 m² | 10 lx | ~250 lm | 10 W |
| Loc de parcare, o masina | 15 m² | 15 lx | ~450 lm | 10 W |
| Curte mica | 60 m² | 5 lx | ~600 lm | 10 W la limita, 20 W confortabil |
| Fatada intreaga a casei | 80 m² | 10 lx | ~1600 lm | 20 W |
| Zona de lucru, banc, atelier | 20 m² | 50 lx | ~2000 lm | 20 W |
| Curte mare | 150 m² | 5 lx | ~1500 lm | 20 sau 30 W |
Nicaieri in tabelul asta nu apare 50 W si cu atat mai putin 100 W. Un proiector de 5750 de lumeni acopera, la cinci lucsi, aproape 600 de metri patrati. Daca il pui pe o curte de saizeci, obtii de zece ori mai multa lumina decat cere norma, si lumina in plus nu ramane in curte, ci pleaca peste gard.
Doua lucruri care nu se vad in calcul:
- Unghiul fasciculului, declarat la 23 din 25 de proiectoare, e de obicei 120 de grade. La trei metri inaltime asta inseamna un cerc de vreo zece metri diametru, cu lumina concentrata in mijloc si mult mai slaba la margini.
- Culoarea suprafetei schimba rezultatul mai mult decat crezi. O curte cu pavaj deschis reflecta si pare de doua ori mai luminata decat una cu asfalt sau pamant.
Ce iese cand imparti lumenii la wati, la lampile solare

Din 26 de lampi solare, 17 declara fluxul luminos si 16 declara o putere. Treisprezece le declara pe amandoua, deci se poate face impartirea.
Iata ce iese: 5, 10, 26, apoi cinci modele la 96, apoi 150, 600, 600, 700 si 3000 de lumeni pe watt.
Patru dintre cele treisprezece cifre depasesc 220 de lumeni pe watt, adica pragul pe care abia il ating cele mai bune cipuri de serie de la Nichia sau Samsung, in conditii de laborator. O lampa de gradina de saizeci de lei nu foloseste asa ceva.
La celalalt capat, o lampa SIKS cu 50 W scrisi pe ea si 260 de lumeni declarati iese la 5 lumeni pe watt, adica de douazeci de ori mai prost decat orice LED de pe piata. Explicatia e simpla: watul de pe produsele solare nu e consum masurat, ci probabil numarul de cipuri COB inmultit cu o putere nominala de catalog.
Concluzia practica e neplacuta, dar clara: pe partea solara, cifrele de lumeni si de wati nu se pot folosi ca sa compari doua produse. Ce ramane utilizabil e numarul de recenzii, capacitatea acumulatorului acolo unde e declarata, si clasa IP acolo unde chiar are doua cifre.
Bateria decide, nu panoul
Singurul calcul care functioneaza pe partea solara pleaca de la acumulator, si il poti face pe telefon in fata raftului.
Inmultesti miliamperii ora cu 3,7 si imparti la 1000, si obtii wattorii de energie stocata. Imparti wattorii la orele de functionare promise si obtii puterea medie. Inmultesti puterea cu 100 si ai o estimare a lumenilor reali.
Un exemplu concret, cu OneTech, singura din lot care isi declara bateria. Cei 2400 mAh inseamna 8,9 wattori. Impartiti la cele zece ore de autonomie declarate dau 0,89 wati. Adica in jur de nouazeci de lumeni in regim de noapte, fata de 1200 scrisi pe produs.
Iar la o lampa SIKS cu acumulator de 1200 mAh iese 4,4 wattori. Pentru zece ore la 260 de lumeni ar avea nevoie de 26 de wattori, adica de un acumulator de vreo 7000 mAh.
Contradictia se rezolva daca citesti descrierile pana la capat. Aproape toate lampile solare au trei moduri, iar cel in care stau efectiv noaptea e cel economic: lumina slaba permanenta si un varf de treizeci de secunde cand senzorul detecteaza miscare. Cifra de lumeni descrie varful, cifra de autonomie descrie modul economic, si nimeni nu spune ca sunt doua regimuri diferite.
Asta nu face lampile solare inutile. Le face potrivite pentru un singur lucru: sa marcheze un loc si sa te avertizeze ca a trecut cineva, nu sa lumineze o suprafata.
Solar sau la 230 V, pe scenarii

Doua produse, acelasi 50 pe eticheta, 5750 de lumeni la unul si 260 la celalalt.
Ia varianta la 230 V daca ai deja o doza sau un traseu pana in zona: la intrarea in casa, pe fatada, la garaj, pe terasa, deasupra portii de acces auto. Costul curentului e de ordinul zecilor de lei pe an, iar lumina e aceeasi in ianuarie ca in iulie.
Ia varianta solara cand tragerea unui cablu nu are sens: in fundul gradinii, la un sopron, la o poarta pietonala departata de casa, pe un teren fara instalatie, sau la o casa de vacanta unde vrei sa para ca e cineva acasa.
Daca ajungi sa tragi totusi un cablu pana afara, nu folosi un prelungitor de interior pentru asta. Prizele si stecherele obisnuite nu au nicio protectie la apa, iar diferentele dintre modele conteaza chiar si inauntru, cum am aratat la prelungitoarele cu protectie la supratensiune. Afara ai nevoie de cablu si doza pentru exterior, montate de cineva care stie ce face.
Iarna, cand ai nevoie de lumina cel mai mult
Aici e problema de fond a solarului in Romania, si nu tine de calitatea produsului.
Un panou fotovoltaic produce in decembrie si ianuarie de patru pana la cinci ori mai putin decat in iulie. Soarele sta jos, razele cad oblic, iar ziua are opt sau noua ore de lumina in decembrie fata de cincisprezece sau saisprezece in iunie.
In acelasi timp, noaptea de iarna cere lumina paisprezece ore in loc de opt.
Deci alimentarea scade de patru ori exact atunci cand nevoia se dubleaza. O lampa solara care vara tine pana dimineata se stinge iarna pe la miezul noptii, iar dupa cateva zile innorate la rand nu mai porneste deloc.
Panoul mic al unei lampi de gradina, de cativa centimetri patrati, se murdareste si el, iar un strat de praf sau de zapada taie inca o treime din ce ar fi produs. Sterge-l de cateva ori pe iarna, e singura intretinere care conteaza.
IP-ul: unde catalogul e serios si unde nu
Prima cifra din IP e pentru praf, a doua pentru apa. IP65 rezista la jet de apa, IP66 la jet puternic, IP67 la scufundare temporara. Pentru un corp montat pe fatada, IP65 ajunge.
Pe partea de 230 V, catalogul e in regula: 23 din 25 declara clasa cu doua cifre, si aproape toate sunt IP65 sau IP66. Doar un model lasa campul gol si pune informatia in textul de prezentare.
Pe partea solara, 20 din 26 dau o cifra, iar restul intra in zona in care campul e completat de cineva care nu stia ce se cere acolo:
- Un model scrie „clasa A” la rubrica de protectie, ceea ce e clasa de eficienta energetica, nu IP.
- Doua scriu doar „rezistent la praf si la apa”, fara nicio cifra.
- Cel mai interesant caz e o familie de lampi stradale solare vandute in seturi de doua pana la sase bucati. Patru dintre variante declara IP65. Una singura, setul de cinci, declara IP20, adica exact zero protectie la apa, pentru un produs de exterior.
Acelasi produs, cinci fise, patru cifre corecte si una gresita. E un semn bun despre cat de mult te poti baza pe campurile completate de vanzator.
Senzorul de miscare si cel crepuscular nu-s acelasi lucru
Doua tipuri complet diferite, amestecate constant in aceeasi descriere.
Cel crepuscular aprinde corpul cand se intuneca si il stinge dimineata, indiferent daca e cineva acolo. Cel de miscare aprinde doar cand detecteaza o schimbare in fata lui si stinge dupa un interval.
Pe un proiector de curte, combinatia utila e amandoua: crepuscularul il tine stins ziua, cel de miscare il aprinde doar cand ai nevoie.
Pe partea de 230 V, doar sase din douazeci si cinci de proiectoare au senzor. Un detaliu care se vede in date: toate sase stau la 80 sau 90 de lumeni pe watt, iar niciunul dintre cele unsprezece modele care ating 115 nu are senzor. Deocamdata, daca vrei aprindere automata din fabrica, platesti in eficienta.
Alternativa e sa cumperi proiectorul bun si sa montezi separat un senzor pe circuit. Detaliile despre raza, unghi si inaltimea de montare le-am scris pe larg in articolul despre iluminatul cu senzor de miscare.
Lumina calda nu exista pe partea solara
Din cele 25 de proiectoare la 230 V, temperatura de culoare e declarata la toate: patru la 3000 K, patru la 4000 K, trei la 4500 K, si paisprezece intre 6000 si 6500 K.
Din cele 26 de lampi solare, doar noua isi declara temperatura de culoare, si toate noua sunt la 6000 sau 6500 K. Nicio exceptie.
Motivul e tehnic: LED-ul alb rece produce mai multi lumeni pentru acelasi curent decat cel cald, iar cand energia vine dintr-un panou de cativa centimetri patrati, fiecare procent conteaza.
Consecinta pentru tine e ca daca vrei lumina calda afara, esti obligat sa mergi pe varianta la 230 V. Iar unde conteaza asta e strict pe terasa si in zonele de stat, nu pe alei si la porti, unde lumina rece da de fapt contrast mai bun.
Cat te costa curentul, pe an
Calculul se face la 1,30 lei pe kWh, undeva la mijlocul intervalului in care se misca ofertele pentru clientii casnici in acest an.
| Proiector | Ore pe noapte | Consum anual | Cost pe an |
|---|---|---|---|
| 10 W | 4 h | 14,6 kWh | ~19 lei |
| 20 W | 4 h | 29,2 kWh | ~38 lei |
| 30 W | 4 h | 43,8 kWh | ~57 lei |
| 50 W | 4 h | 73 kWh | ~95 lei |
| 50 W cu senzor | 0,5 h | 9,1 kWh | ~12 lei |
Ultimul rand e cel care conteaza. Senzorul nu reduce consumul instantaneu, ci orele in care lumina arde degeaba. Pe un proiector de 50 W, diferenta dintre ardere continua si aprindere la miscare e de peste optzeci de lei pe an, adica mai mult decat costa senzorul.
Comparatia cu solarul se face tot aici, si nu iese cum te-ai astepta. O lampa solara de saizeci de lei iti economiseste intre 19 si 95 de lei de curent pe an, dar iti da o zecime din lumina. Daca socoteala se face pe lumen livrat, curentul de la retea e de departe cel mai ieftin lucru din ecuatie.
Unde il montezi si incotro il intorci
Inaltimea corecta pentru un proiector de curte e intre doi metri si jumatate si trei. Mai jos orbeste pe oricine trece, mai sus imprastie lumina prea subtire si o trimite peste gard.
Inclinarea conteaza mai mult decat inaltimea. Un corp orientat orizontal trimite jumatate din lumina in ochii vecinilor si in cer. Unul inclinat la treizeci sau patruzeci de grade in jos pune aceeasi lumina pe suprafata pe care o vrei luminata.
Partea juridica merita stiuta, chiar daca Romania nu are inca o lege dedicata poluarii luminoase. Situatia intra sub articolul 630 din Codul civil, cel despre tulburarile anormale de vecinatate, iar un proiector puternic indreptat spre o fereastra de alaturi este exact tipul de caz care ajunge in discutie.
Cateva reguli care rezolva problema inainte sa apara:
- Monteaza corpul astfel incat marginea fasciculului sa cada inauntrul gardului tau.
- Alege puterea din tabelul de mai sus, nu de la raft. Un 10 W bine indreptat bate un 50 W prost pozitionat.
- Daca ai vecin la mai putin de zece metri, mergi pe lumina neutra la 4000 K in loc de 6500 K. Lumina rece deranjeaza mai mult la aceeasi cantitate.
- Foloseste senzor de miscare in loc de ardere continua, mai ales pe partea dinspre strada.
Greseli care se platesc
- Cumperi dupa wati. La aceeasi putere, catalogul are diferente de aproape 70 la suta in lumeni livrati. Uita-te la flux si imparte la putere.
- Iei 50 W pentru o curte de saizeci de metri patrati. Rezulta de zece ori mai multa lumina decat cere norma, factura pe masura si un vecin nemultumit.
- Crezi lumenii de pe o lampa solara. Patru din treisprezece cifre verificate depasesc limita fizica a LED-urilor de serie.
- Alegi 6500 K pentru terasa. Lumina rece e buna la poarta si pe alee, dar strica orice seara petrecuta afara.
- Te bazezi pe solar iarna. Produsul nu e de vina, geografia e: patru ori mai putina energie fix cand noaptea e de doua ori mai lunga.
- Nu verifici clasa IP cu doua cifre. „Rezistent la apa” fara cifra nu inseamna nimic, iar un IP20 pus afara moare la prima ploaie serioasa.
- Montezi orizontal. Jumatate din lumina pleaca peste gard si nu mai ajuta pe nimeni.
Verdict
Daca ai curent in zona pe care vrei sa o luminezi, discutia se termina repede. Proiectorul LED Market slim de 30 W, cu 3450 de lumeni la 4000 K si IP66, acopera o curte obisnuita cu marja, scoate cei mai multi lumeni pe watt din tot lotul si costa in jur de 57 de lei pe an daca arde patru ore pe noapte.
Pentru intrare, treapta si alee, varianta de 10 W din aceeasi familie e alegerea corecta, iar cei care vor aprindere automata fara sa umble la instalatie au ZenLED-ul cu senzor dublu.
Pe partea solara, alegerea nu se face dupa lumenii de pe cutie, pentru ca acele cifre nu descriu acelasi regim de functionare. Se face dupa numarul de recenzii, dupa capacitatea acumulatorului acolo unde e declarata si dupa clasa IP cu doua cifre. Iar asteptarea corecta e o lampa care marcheaza un loc si semnaleaza o trecere, nu una care lumineaza o suprafata.
Restul e pozitionare: doi metri jumatate inaltime, inclinat in jos, cu lumina care ramane in curtea ta. Vezi si celelalte articole din sectiunea de iluminat si electrice, unde am facut acelasi tip de socoteala pentru becuri, lustre si partea electrica a casei.


